Vivre

Vivre
Cumparaturi Vivre

Bioderma

Bioderma
Bioderma Nude Touch

Shop my stuff

Shop my stuff
Shop my stuff

Ziua indragostitilor de... ciocolata! :)

     Buna, fetelor!


 In februarie sarbatorim iubirea, dar cum ea are atatea forme si unele sunt atat de delicioase precum ciocolata, de ce sa nu-i dedicam si ei o zi anume? In acest sens, va propun un concurs foarte simpatic, la care va puteti inscrie spunandu-mi povestea voastra de dragoste cu ciocolata.

 Incep eu, pentru ca sunt si-am fost dintotdeauna mare amatoare de ciocolata. Alba, amaruie, cu crema de fructe, cu caramel sau alune crocante, am devorat cantitati ce sigur m-ar speria daca le-as fi tinut evidenta :) Si totusi, niciodata n-am apreciat ciocolata la maxima ei valoare si capacitate de a-mi face zilele mai frumoase, ca atunci cand am inceput sa tin regim. Regim cu ciocolata? Veti spune ca nu se poate asa ceva, dar eu am slabit 12 kg in 8 luni, ciocolata amaruie fiindu-mi singurul "aliat" dulce. Intamplarea face ca variantele Heidi cu 75% sau 85% cacao sa fie favoritele mele, ceea ce ma bucura si mai mult, pentru ca...

 Heidi ChocoWorld imi ofera posibilitatea de a lansa un concurs delicios, la care va puteti inscrie foarte simplu, lasandu-mi un comentariu la aceasta postare, comentariu prin care sa-mi spuneti cate ceva despre iubirea voastra fata de ciocolata.


 Important :
- concursul este deschis doar pentru persoanele din Bucuresti sau care pot ajunge in Bucuresti pe 23 martie (de la ora 13 incepe seminarul, va dura sub 2 ore)
- durata concursului : 11-28 februarie (pe 1 martie afisez castigatorii)
- premiile constau in 5 invitatii duble la seminarul de mesterit ciocolata (adica puteti veni cu prietenii, cu copii, mama, etc.), vin si eu asa ca bineinteles ca ne vom intalni acolo! :) Se asigura transportul.

 Regulile :
- lasati un comentariu la aceasta postare (pe scurt, despre povestea voastra de dragoste cu ciocolata)
- daca nu sunteti fane pe Facebook ale paginii Heidi Chocolate, va invit sa dati like acum
- lasati adresa voastra de mail in comentariu, ca sa va pot contacta in caz ca ati castigat (de preferat, sub forma nume at yahoo dot com)



 Heidi ChocoWorld este un proiect ambitios si unic in Estul Europei, un fel de concept store cu multa ciocolata delicioasa, gandit ca o ambasada a brandului Heidi, un loc unic in care iubitorii de ciocolata premium pot gasi produsele lor preferate din portofoliul Heidi, precum si ciocolata fresh, disponibila exclusiv in ChocoWorld. Nu in ultimul rand, prin inscrierea la seminarii, iubitorii brandului pot deveni mici ciocolatieri, crand ciocolata preferata din ingrediente unice si de calitate premium.

 Heidi ChocoWorld a fost lansat in toamna lui 2011, iar de atunci multi fani Heidi au pasit curiosi si entuziasti in insula de ciocolata si au aflat de la Cristina, maestrul ciocolatier Heidi, care este povestea ciocolatei de la bob la tableta, cum si de ce tempereaza ciocolata si mai ales ce ingrediente se asorteaza cel mai bine fiecarui fel de ciocolata. Veti afla si voi toate aceste detalii si mai ales va veti mesteri propria tableta cu ce ingrediente doriti, in ChocoWorld imaginatia nu are limite! :)

 Castigatoarele vor fi alese prin random.org. Astept cu drag inscrierile voastre si va promit ca vom petrece o zi tare frumoasa la ChocoWorld! :)


34 de comentarii

  1. Imi place ciocolata. Dar cui nu-i place? Am crezut ca pot sa renunt la ea cand am vrut sa scad in greutate si sa schimb ceva la mine in bine, pentru ca trebuie sa recunoastem, are multe calorii, insa are niste calorii atat de dulci incat nu-i poti rezista. Asa ca incercarea mea nu a reusit, ciocolata imi face viata mai dulce atunci cand sunt intr-o pasa mai proasta... Si de ce nu, consumata in cantitati moderate tine si greutatea sub control. Sub aceste aspecte nu ai cum sa nu mananci ciocolata :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ciocolata neagra e ok si in diete, contine putin zahar si multi antioxidanti din cacao :)

      Ștergere
  2. Uuu, ce dragut, intotdeauna mi-am dorit sa imi fac singura o ciocolata! Cred ca nu exista prea multe persoane care sa nu iubeasca ciocolata, fie ea negra, alba sau cu alte arome. Eu sunt dependenta de ea, cred ca as putea sa renunt la multe lucruri, dar nu si la ciocolata :))
    Tin minte ca atunci cand eram mica si ne cumparau parintii ciocolata (mie si Dorinei), eu prima data i-o mancam pe a ei si pe a mea mi-o pastram pentru mai tarziu, cred ca asa procedez si acum uneori :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cris, ce dragut! :))
      Dorina ce parere avea despre asta?
      Sper sa mergem la seminar impreuna! :)

      Ștergere
    2. Nu se supara, zicea ca sunt mai mica si mi-o dadea :))) si acum facem cam la fel ;))
      si eu sper sa mergem impreuna :)

      Ștergere
  3. M-am regasit in povestea ta, de iubitoare de ciocolata neagra descoperita pe timp de regim! Eu inca il tin: I`ve tried them all:Hedi 75, 85%, portocale, cafea, Anidor menta, portocale, Mega Image 365 etc...Ideea este ca nu cred ca m-as mai intoarce la ciocolata clasica, cu zahar (yac!) si ii vom ramane mereu fidela celei negre!
    aurelia_anca2yahoo.com

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aurelia, si eu, nu pot reveni la ciocolata "normala", care e de fapt zahar cu cacao :) Evident, zahar in proportie mai mare, dupa cum arata si eticheta.
      Iti multumesc pt. inscriere, bafta! :)

      Ștergere
  4. Pacat ca nu stau in B. si nici nu pot ajunge pe data aia, chiar de-ar fi sa castig cu nenorocul meu...
    Eu nu sunt mare fan al ciocolatei. Adica imi place, dar as putea trai foarte bine si fericita fara. Poate ca nu am gasit eu ciocolata care sa ma dea pe spate.
    Imi place intr-adevar Heidi cu nuci caramelizate, e dementiala, si cred ca e chiar preferata mea daca stau sa fac un top rapid in mintea mea. Dar mie mai degraba imi place sa miros a ciocolata, sa fac baie si sa miroasa totul a ciocolata, oarecum ca si cu cafeaua, imi place totul la ea, mai putin sa o beau :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mai sunt cateva sortimente Heidi geniale, cea cu pere si cea cu merisor, eu le tot cumpar alternativ :)
      Mi-ar fi placut sa poti participa... poate cu alta ocazie!

      Si da, nu pot sa nu-ti dau dreptate, si eu ador cosmeticele cu aroma de ciocolata! :D

      Ștergere
  5. Buna,
    Pot spune ca e cel mai interesant concurs la care am participat pana in acest moment. Premiul e o adevarata provocara pentru mine, mai ales ca ciocolata e cea mai mare iubire a mea. Povestea mea de dragoste cu acest produs minunat a inceput in copilarie si de atunci dureaza. In ultimii ani, pasiunea s-a dezvoltat si de fiecare data cand am ocazia ma intalnesc cu ea. Poate fi cu lapte, cu alune, cu stafide, cu nuci caramelizate, cu martipan, cu visine sau orice alta combinatie deosebita. Niciodata nu voi refuza o astfel de delicatesa si intodeauna voi visa sa am propria mea cascada de ciocolata.
    Email: ada_calin17 at yahoo dot com

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Alexandra, iti multumesc frumos pt. inscriere, sper sa ne vedem la seminar! :)
      P.S. : si eu imi doresc muuult o cascada de ciocolata!

      Ștergere
  6. Da' tu chiar insisti sa ignori audienta masculina a blogului tau, asta e discriminare. Las'ca vezi tu de Martisor, cum nu primesti nimic >:).

    Acum multi multi ani, mama ma ducea la bunica mea Meme sa stau peste zi cat ea si tata munceau. In Berceni, eu si varul meu ne tineam de prostii cat era ziua de lunga si imaginatia noastra de bogata. Intr-o zi, am descoperit noi un perete de ciocolati chinezesti ascunse in dulapul din biblioteca, multe ciocolati, cateva zeci cel putin. Noi, in mare parte mici si prosti, am inceput sa furam din acea ciocolata si sa o mancam ascunsi dupa niste fotolii. Azi asa, maine asa, poimaine am terminat ciocolata, am crapat in noi cat am putut. Ne duceam la dulap, furam 2-3-5 si tusti! dupa fotolii unde chicoteam si imparteam prada intre noi.
    Parintii respectivi au descoperit lipsa ciocolatii la un moment dat, noi niste sfinti, nu stiam nimic, pana cand s-a facut un pic de curatenie prin casa prin parti mai esentiale ca de exemplu dupa fotolii. Si au gasit acolo tona de ambalaje ramase, staniol si hartie, iar noi pusi in fata dovezilor am spus tot. Nu mai stiu exact cata bataie am mancat cu ocazia asta, dar ce ma mira acum este:
    - cum de nu ne-au vazut plini de ciocolata la bot si cum de nu am crapat noi cu burtile pline de ciocolata
    - miracolul care ne-a scapat de diabet si vreo reactie alergica la kilele de ciocolata

    Acum mai scap in ciocolata din cand in cand, am o slabiciune pentru cea neagra.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu discriminez, accept inscrieri din partea oricui! :)
      Bafta!

      Ștergere
  7. Ador sincer ciocolata! Recent, m-am indragostit de ciocolata neagra. Cu cat este mai neagra cu atat este mai gustoasa. E diferita in toate felurile, de la textura si pana la gust. Ciocolata neagra este diferita si pentru ca iti da masura, neavand gustul comercial al ciocolatei clasice, dulci.

    Un Valentine’s de vis! (sweety_onutza@yahoo.com)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Oana, sunt de acord, din ciocolata neagra nu reusesc sa consum multe patratele pana imi trece pofta de dulce, pe cand din cea normala...
      Ei bine, sper sa ne vedem la seminar si sa personalizam niste tablete mari de ciocolata neagra! :)

      La fel si tie! :)

      Ștergere
  8. TINCUTA COMAN12.02.2013, 23:57

    Dragostea pentru ciocolata nu are varsta.
    Dragostea noastra pentru ciocolata nu cunoaste limite. Ne gandim la ea, o visam, si probabil, de multe ori, o consumam in exces.De multe ori mancam ciocolata atunci cand suntem tristi, de multe ori mancam ciocolata atunci cand suntem fericiti.De aceea se spune , poate, ca ciocolata ne influienteaza starea de spirit!
    Imi place la nebunie ciocolata , in toate formele si gusturile ei! Imi place sa mananc ciocolata, imi place sa fac dulciuri cu ciocolata! De fiecare dată când încep să folosesc o bucata de ciocolata, ma gandesc la rezultatul final! Sunt de fiecare data foarte mandra ca am mai facut ceva dulce cu ciocolata si ca am reusit sa incant persoanele dragi mie!
    De cand am descoperit ciocolata a fost dragoste la prima vedere! Si recunosc ca este ceva timp de atunci!
    Nu conteaza ca este alba, neagra, cu fructe , cu lapte, sau simpla, nu pot niciodata sa rezist unei bucatele de ciocolata!
    Pentru mine dependenta de ciocolata este ca dependenta de iubire! Cine poate sa traiasca fara iubire?
    Mi-ar placea sa ne intalnim acolo sa experimentam niste gusturi noi !

    cocuta1979@yahoo.com

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tincuta, iti multumesc pentru inscriere, multa bafta! :)

      Ștergere
  9. Hello!

    Doamne, de cand imi doream sa ajung la Heidi Choco World, mi se pare ceva de vis pentru un dulcioman adevarat.

    Eu una am facut cunostinta prima oara in viata mea cu ciocolata prin intermediul ciocolatei de case pe care mama mea se straduia sa o faca in frageda mea pruncie. Nu mai stiu cati anisori aveam cand am constientizat ca exista pe lumea asta ceva ducle si minunat, cu un gust inconfundabil si culoare maronie (pe vremea aceea nu se prea stia de alte varietati), dar imi amintesc foarte bine asteptarea, senzatia de nerabdare, intrucat tava cu ciocolata era asezata undeva sus unde nu ajungeam si trebuia sa asteptam sa se "intareasca", ea fiind in forma aproape lichida initial. Din pacate, mamei mele nu ii iesea ciocolata oricat de mult s-ar fi straduit ea cu diverse retete, ramanand in final intr-o stare semilichida/semisolida, dar asta nu ma impiedica sa o infulec pofticioasa.

    Bineinteles, dupa aceea am descoperit ciocolata adevarata, am incercat tot felul de sortimente, inclusiv varietati exotice, cu ardei iute, sare etc. Nu se poate trai fara ciocolata. Adica se poate, dar aceea nu se mai numeste viata :)))

    Big hugs,

    Mail: anca punct orjen at gmail punct com

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Anca, iti multumesc pentru inscriere, multa bafta!! :)

      Ștergere
  10. Nu e niciun secret povestea mea - am mai povestit-o si vreau sa stie toata lumea! Sunt indragostita de ciocolata inca de cand eram copil.

    Povestea mea de dragoste cu ciocolata a inceput probabil mult inainte, dar momentul pe care mi-l amintesc cel mai bine este unul de cand aveam cam 5 ani si tata a adus acasa un pahar din plastic, alb cu rosu. Pentru ca eram foarte curioase ce e in recipientul atat de neobisnuit colorat (era in perioada comunismului cand nu se gaseau prea multe lucruri colorate de cumparat) tata ne-a spus, mie si surorii mele, sa nu ne atingem de el pentru ca e un medicament. Nu ni s-a parut prea ciudat mai ales ca pe cutie scria "nu crema", dar parca nu eram complet convinse.
    Bucuria a fost de nedescris cand, dupa ce si mama a venit de la serviciu, tata ne-a chemat in bucatarie, ne-a oferit cate o lingurita si ne-a indemnat sa ne infruptam din continutul cutiei care era, ati ghicit, crema de ciocolata. A fost o explozie de incantare in mine cand am gustat-o - imi amintesc si acum cu cata speranta am continuat sa caut un borcanel asemanator in camara cu surprize - niciodata nu am mai gasit "nu crema". In schimb am gasit diverse variante ale mult iubitei ciocolate in geanta mamei aproape in fiecare seara cand venea de la serviciu, in "blidarul" bunicii de fiecare data cand mergeam in vizita si, in cele din urma, in cea mai minunata surpriza pe care am primit-o de la un iubit cand eu aveam nevoie de el si el nu a putut fi cu mine: un cos enorm plin cu ciocolata si dragoste :)

    Acum ciocolata o cumpar eu, si tot cu dragoste (ultima achizitie delicioasa: Heidi Dark Mint&Lemon - wow!!!:) (adresa mea de e-mail este: mihamari20@yahoo.com)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce poveste frumoasa! :)
      Iti multumesc pentru inscriere, multa bafta!

      Ștergere
  11. Ca mulți oameni lume, iubesc ciocolata. Orice ciocolata, într-adevăr, dar eu sunt mai mult genul care alege ciocolata cu lapte de cele mai multe ori. Asta nu înseamnă, ca nu acord atentie altor sortimente cu continut mai crescut de cacao - sau chiar nici unul. Asta este ciocolata alba, si sincer eu sunt destul de nedumerita ca multora nu le pasa de ea. Motivul lor pentru o astfel de disprețuire poate varia de la "este prea dulce", la comunul: "pentru că NU este ciocolata". Da, am auzit oameni afirmând asta de o mulțime de ori.

    Pentru mine, însă, nu contează cu adevărat dacă ciocolata albă este sau nu ciocolata prin definiție. La fel de mult cum ador pur si simplu intensitatea și bogăția ciocolatii dulci, uneori am nevoie de ciocolata alba - lăptoasa, moale, dulce și - fără amăreala, dar la fel de satisfăcătoare.

    Am suspinat literalmente la noțiunea de ciocolată albă caramelizata cu aproximativ o lună în urmă, cand am dat peste un blog, care este aproape la fel de captivant ca ciocolata în sine, al patiserului chef Monsieur David Lebovitz, care a facut schimb de experiență la un program pentru profesionisti la scoala de ciocolata Valrhona.


    Ciocolată albă caramelizata este de fapt ciocolată albă lent-gătita la o teperatura scăzuta până la caramelizare - ideea este asemanatoare ca la gătitul de lapte condensat într-un dulce de leche. Dar ideea nu mi-a venit niciodata, și am fost complet uimita doar de ideea de a carameliza ciocolată albă în sine, chiar dacă am iubit întotdeauna în secret acele bucatelele de ciocolată albă ieșite din cookie chips.

    Cu o seară înainte am mers și am lua niște ciocolată albă ca sa experimentez în cele din urmă în bucătăria mea. Abia asteptam sa gust.

    Asteptarea, oricum, s-a dovedit mai lunga decat credeam, dintr-un motiv de microunde. Ok, si din cauza mea, de asemenea. Dupa 8 incercari fara nicio schimbare vizibila in aspect m-am decis sa cresc temperatura un pic. Dupa cateva ore fara vreo schimbare vizibila, am adormit. Acum nu-mi mai amintesc exact ce am facut apoi. Am vrut sa renunt de cateva ori. Cand in sfarsit am atins punctul unde credeam ca mi-am gatit ciocolata suficient timp, era deja trecut de miezul noptii.

    Dar Dumnezeule, a iesit divina! In timp ce eram destul de fericita incat o lingeam direct din borcanel, eram entuziasmata sa o incerc cu alte lucruri. Am combinat-o cu croissant si cu toping de bucatele proaspete de capsuni. Cu zmeura. Cu capsuni: capsunile proaspete sunt minunate inmuitae in ciocolata de orice tip, asa ca mi s-a parut firesc sa incerc ciocolata alba caramelizata cu ele, de asemenea.
    Dupa croissante calde si zmeura, ciocolata caramelizata si-a facut loc langa ceva rece... cu inghetata! Tot desertul avea gust bun si dulce, desi probabil mi-ar fi placut caramelul sa ramana ca "sos" mai degraba decat sa se intareasca la contactul cu inghetata.
    Apoi m-am gandit la biscuiti.

    Daca iubiti ciocolata alba si caramelul ca si mine, veti iubi acest caramel goodie!

    david_alex89@yahoo.com

    RăspundețiȘtergere
  12. E minunata povestea ta cu ciocolata! :)
    Multa bafta la concurs!

    RăspundețiȘtergere
  13. De cand ma stiu imi plac dulciurile.Cel mai mult îmi place ciocolata, ba chiar pot spune că mănânc în fiecare zi câte puțin – câte putin.Un lucru bun este că te ajută să te concentrezi mai bine, gândești mai bine, te relaxezi, te ajută să adormi mai târziu (dacă asta îți dorești)Țin minte că în clasele mici mai mereu mergeam la diferite concursuri s-au aveam un examen și de fiecare dată, înainte să înceapă mâncam o bucățică de ciocolată.Pe vremea mea nu existau multe tipuri de ciocolata dar cu timpul le-am încercat pe toate și acum pot spune că fiecare este bună în felul ei.In facultate m-am familiarizat si mai bine cu ciocolata deoarece nu o mai cumparam ci o faceam cu manutele mele ca o adevarata inginera specializata in industria alimentara.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mihaela, iti multumesc pentru inscriere, multa bafta! :)

      Ștergere
  14. Povestea mea cu ciocolată nu ete unică pentru că toți ne regăsim în ea. Toți am gustat, mai devreme sau mai târziu, o tabletă de ciocolată și cu siguranță am fost foarte încântați. În copilărie, la ziua de naștere, de Moș Nicolae, de Crăciun și Paști, când veneau în vizită bunicii, nașii, unchii, prietenii, noi copii primeam o ciocolată. Ciocolata ne surprindea de fiecare dată nu numai prin gust, ci si prin ambalaj, poleiul auriu sau argintiu pe care îl sfărâmam între degete înainte să-l aruncăm.
    Am crescut și totuși mai primim ciocolată de la mama, de la tata, de la iubit sau soț, de la colega/colegul de birou, de la colegii de scoală de ziua lor. Nu numai că primim, dar și dăruim. Dăruim ciocolată mamei de 8 Martie, copiilor, pentru a le aduce zâmbetul pe față, bunicilor și cunoscuților.... Dărium ciocolată cu dragoste pentru a mulțumi, pentru a surprinde, pentru a bucura, pentru a fi iertați, pentru că iubim.
    Pentru mine ciocolata reprezintă un dulce perfect și natural, potrivit pentru orice ocazie sau stare, ceva care va aduce fericirea și va dăinui în timp.
    si.monasi@yahoo.com

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru inscriere, multa bafta! :)

      Ștergere
  15. Prima mea amintire cu ciocolata... Eram mica, ma impleticeam in faldurile rochiei si alergam peste un deal, ma trimisese bunica intr-o misiune. Il cautam pe bunicu', ramas la vorba in singurul magazin care exista la vremea aceea in satucul nostru. In loc sa ma asculte si sa pornim spre casa, el ma ridica si ma aseza pe genunchii sai si o roaga pe vanzatoare sa imi dea ceva dulce. Uite asa ma trezesc eu cu o ciocolata mica, ambalata in staniol auriu, sub nas. In jur, discutii despre politica, social, sanatatea animalelor (bunicu' era veterinar). In capul meu, o lupta intre indatoririle trasate de bunica si relaxarea momentului. Ce sa zic, a castigat ciocolata. Ca si la fiecare Craciun, cand goleam repejor bradul incarcat de bombonele. Sau cand mi-am propus sa ii pastrez mamei jumatate de ciocolata si, dupa o zi cand a fost plecata, am asteptat-o acasa cu o bucatica.

    Acum imi place ciocolata neagra, mai ales ca o pot manca fara sentimentul vinovatiei de moment. Dar nici un sortiment ca acela din imaginile tale nu l-as refuza. Si imi place s-o daruiesc, ca un alin dupa o zi grea sau o rasplata pentru o mica fapta buna. Ah, mi-am facut singura pofta! Ma scuzati, fug sa cumpar o ciocolata mica-mica...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) si eu fug chiar acum sa cumpar una, ca poftesc grav dupa ce-am citit comentariul tau! Multumesc pentru inscriere! Pup

      Ștergere
  16. Pasiunea pentru ciocolata a aparut, cel mai probabil, odata cu prima patratica degustata. De cand ma stiu, sunt indragostita de ea si pot renunta la orice dulce, mai pitin ciocolata. O prefer pe cea cu menta, racoroasa si aromata, perfecta pentru o zi torida de vara si pe cea cu esente tari - cafea, capucino, perfecta pentru o zi friguroasa de iarna. Nu pot sa trec mai departe fara sa mentionez ciocolata de casa, facuta de mama unui prieten, cea mai buna ciocolata ever, absolut delicioasa, cremoasa dar consisntenta, perfecta si ademenitoare - am mancat intr-o zi jumatate de tava, fara sa mi se faca rau!

    Nu sunt singura care prefera ciocolata, am observat ca daca le daruiesc prietenelor (mai ales cand sunt suparate) sortimentul lor preferat, zambetul apare instant pe chipul lor :)

    RăspundețiȘtergere
  17. Povestea mea de dragoste cu ciocolata a inceput in copilarie, cand mama il certa pe tata ca ne dadea prea multa ciocolata si ne stricam dintii(nici eu nici sora mea nu avem probleme cu dintii:)) ). Ciocolata este aliatul meu spre castigarea bunei dispozitii in fiecare zi, chiar si atunci cand aud " ciocolata ingrasa",,,-hei, ciocolata este un aliment sanatos, mai ales cea neagra. V-ati intrebat, de ce atunci cand cineva se intoarce dintr-o calatorie aduce ca dar - ciocolata? Ce poate fi mai bun si pe placul tuturor...? Pentru ca imi place atat de mult ciocolata si mai ales pentru ca sora mea isi doreste foarte mult sa isi prepare propria ciocolata, daca am sa castig una din invitatii, va fi un "Dar de ciocolata" pentru sora mea(Petruta Radu- mia_petruta@yahoo.com)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti multumesc pentru inscriere, multa bafta! :)

      Ștergere

Feedback-ul tau ma bucura foarte mult!
I'd love to know your thoughts on the subject! :)